Te tarasti cu greu prin noroi caci,
In viata e ca si in razboi deci,
Nu e vorba de supravetiuire , sau vanare,
De cine vorbeste mult si loveste cel mai tare,
Corpul omului cu ratiune,
Cel ce ne delimiteaza ca rasa sau natiune,
Sufletul, cel care ne face sa ne doara, sa simtim,
Sa fim veseli, dupa ce l-am alungat din noi, tot cu el murim,
Din pamant am fost facuti, in pamant ne vom intoarce,
Morti resurcitati, si intepati cu mii de ace,
In trup si-a gasit sufletul locuinta,
Lacrimi varsa de cate ori avem o suferinta,
Cu stiinta sau fara stiinta de cate ori gresim,
Ne intunecam subconstientu si constientu-l mituim,
Cu gandiri negative facand fapte parand pozitive,
Pe unii ii fura imaginile, pe noi multe stative
Si un mic transmitator ce se afla-n ele,
Va transmit voua prin vorbe si imagini si faptele,
Ceea ce va fac sa fiti voi insisi, sa ramaneti neschimbati,
Daca aveti suflet niciodata n-o sa atacati,
Dumnezeu ne-a facut adevarati, nu fictiune,
Din pamantul moale si adevar, nu din taciune,
Suferinta este tot mai mare, caci pe zi ce trece,
Devenim bestii ce judeca gandind numai la rece,
Luati peste picior fara motiv sau cu motiv,
Sa stiti ca minciuna este de moment , iar adevarul definitiv,

Am trecut prin multe, acum traim o vreme buna,
Am ajuns aici, am strabatut o cale lunga,
Am pus suflet, am scris ploi de randuri,
Dupa toate astea, am dat multe raspunsuri,

Am trecut prin multe, acum traim o vreme buna,
Am ajuns aici, am strabatut o cale lunga,
Am pus suflet, am scris ploi de randuri,
Dupa toate astea, am dat multe raspunsuri,

Gandindu-te la ceea ce faci, in fiecare zi,
Prin ce treci, ce traiesi, de fapt iti insusesti,
Fara sa sti, iar cand ceilalti vor intreba ceva,
Iti vei aminti tacut, prin tot ceea ce ai trecut,
Si cand ei vor astepta, nu va fi prea tarziu,
Pentru ca raspunsul tau va fi "da stiu",
Acum te rog sa te opresti si sa iti amintesti,
Cand erai nehotarat, incepeai sa te gandesti,
La anumite amanunte si la intrebarea:
"De ce este adevarul mai greu de spus decat minciuna?"
Pentru ca paginile minciunii sunt mai multe,
Pe cand a adevarului este doar una,
Poate ca ai simtit si acel gust amar,
In serile in care credeai ca nimeni nu are habar,
De ceea ce ti se intampla
Si unele lucruri ti se pareau in zadar,
Logica lor parea prea simpla, dar totusi,
Complicat de explicat celor din jur,
Si cu toate astea te-ai avantat,
Nu ti-a pasat si ai incercat,
Sa faci inteles rostul cuvantului,
La momentul potrivit,
Iar ca rezultat ai descoperit claritatea adevarului
Si imaginea lui s-a limpezit,

Am trecut prin multe, acum traim o vreme buna,
Am ajuns aici, am strabatut o cale lunga,
Am pus suflet, am scris ploi de randuri,
Dupa toate astea, am dat multe raspunsuri,

Am trecut prin multe, acum traim o vreme buna,
Am ajuns aici, am strabatut o cale lunga,
Am pus suflet, am scris ploi de randuri,
Dupa toate astea, am dat multe raspunsuri.