Un episod din poema d-aluiî Beldiman, sub titlul ETERIA GRECILOR)
Aceasta închipuire se face ca cum un batrân vier de la Miroslava,
unde sunt podgorii de vii pe un deal peste râul Bahluiul, în preajma
Iasului, priveste cu nepotul sau arderea Iasului, în vremea rascoalei
grecilor în contra turcilor; dar batrânul se afla bolnav în casa, iar
nepotul sau sede pe prispa afara si spune mosului sau aceea ce vede.
Nepotul
Mosule, viforul geme, pe cer noaptea se lateste,
Peste frumoasa cetate pâcla si negreata pica;
Fulgerul cu-nflacarare ca un sarpe lung clipeste,
Scapara, vin de te uita, zimtii zidurilor misca.
Vântul frunza din crengi smulge, o spulbera ca pe paie,
Vifor vântura cu groaza, de cruce pe turn îndoaie,
Iaca nourii se umfla, clocotesc, se tulbura,
Mosule, trasnet si fulger zidurile scutura...
Batrânul
Ce-ti pasa de vifor tie? de cetati ce-ti este scârba?
Las vântul sa le darâme, el cu noi nu are treaba;
Casuta noastra îi mica sub a copacilor umbra,
Smerina si pitulita, mai nu se vede din iarba;
Vifor-trasnetul nu sfarma proaste cocioabele mele,
Si cerul a sa urgie au trimis de umileste
Pe acei cu fapte rele,
Si pe-acel ce intireste
Pe saracul hamesit.
Nepotul
Si acei cruzi care sunt?
Batrânul
Domnii si boierii falnici si sumeti,
Ce mânjesc cu aur case si pereti,
Încât ale lor lacasuri stralucesc ca pe cer stele,
Însa în ele sunt strânse pacate multe si grele.
Nepotul
Ah, mosule, nouri negri dinspre crivat nabusesc (grecii),
Si dinspre rasarit altii în contra lor navalesc (turcii),
Si pe cer ca o vapaie arde si se tot lateste;
Iar deasupra pe cetate negura de fum mocneste.
Si trasnetele clocotesc,
Si chiar ca uliul chitesc,
Sa cada peste cetate,
Unde zici ca sunt pacate.
Batrânul
Pe Domnul, copile, roaga când fulgera si când tuna,
Si sa nu ai nici o grija de volbura si furtuna,
Pentru ca ea este
A cerului razbunare, ce pe cel rau pedepseste,
Iar celui cu fapte bune nu te teme îi sopteste.
Nepotul
Ah, mosule taiculita, iaca arde, se aprind
Manastiri, case înalte,
Clabuci de foc se ridica, si limbi de foc se întind,
Mi-i frica de moarte!
Si când fulgerele crapa noaptea grozav luminând,
Se vede fugind poporul, la câmp scapare catând.
Batrânul
Cerul judeca, copile, si razbuna cu dreptate,
Caci în a noastra cetate s-au fost strâns multe pacate.
Au trecut furtuna,
Se înseninara, si aburul lin,
Din risipituri,
S-a cetatii zguri
În aer se ridica.
Iar casuta pitulita
Ramasera nesmintita,
Si la ferestruica ei pasarile cânta.
Cu aceste înfricosate scene ale furtunii închipuiesc aicea
o semaluire a rascoalei eteristilor greci aflatori în
România în contra turcilor, din care cauza turcii au nabusit
în Moldo-Valahia si, ca sa stârpeasca pe greci, au pârjolit
orase si sate ale României si au pradat poporul, întocmai
si grecii au urmat asemenea ca si turcii, ca sa razbuneze
românilor ca nu i-au ajutat în contra turcilor, acei greci
ce s-au oplosit si s-au înavutit din averile românilor si
carora li se cuvine aceasta epigrama:
Ospatoasa tara,
Tu ai hranit fiara,
Cu al tau ajuns;
Si acele fiara,
Crunte si amara,
Sângele ti-au scurs.
Însa Domnul, poate,
De-a tale pacate
Prea s-au întartat,
Si te-au si certat,
Dar te-au si scapat
De serpii de greci,
Carii te sugea
Si te schingiuia.
Rupe sângele de pe trup, fiara!
Si murea frumos baiatul
Si dansa frumos femeia.
Aproape ca durea padurea de vulpi,
Adaposteam un animal trist în mine,
Ranisem albul cu un strigat
Aproape ca durea padurea de vulpi.
Minunea noastra simpla e ca iubim mereu
cu tainica uimire traita-ntâia oara;
ca ne aflam alaturi la bine si la greu,
senini când zarea poate si pentru noi sa moara.
Minunea noastra simpla e darul de a sti
ce-i dor, si ce-i tristete, si ce-i .....
Joc ruleta ruseasca.
De unul singur.
Înving mereu.
Sunt aplaudat.
Prietenii râd, chibiteaza, fac pariuri.
Foc dupa foc,
Îsi umplu ori golesc buzunarele.
Sunt nevoit sa joc pâna la capat.
Daca ma opresc, pierd onoarea.
Daca nu, .....
Am privit-o in ochi ultima
oara
Lacrimile curgeau, erau
atat de amare
Ma ruga sa n-o uit, simtea
ca-i ultima vara
Iar eu ii spunem
asa:iubirea nu moare
Nu stiam ca era ultima
noapte
Cand puteam fi atat, atat
de .....
Iarna greu s-a dus
Si frumoasa primavara
A sosit cu mandrul sau alai,
Pe taramul tarii noastre.
Florile-au inflorit,
Copacii s-au impodobit.
Peste tot e veselie
Si-armonie
Noi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodata Fericirea,
Noi n-am avut alt soare decît Umilinta;
Dar pîna cînd, înger vagabond, pîna cînd
Trupul acesta gol si flamînd?
Ne-am rasturnat oasele pe lespezile bisericilor,
Prin paduri la marginea .....
Ma uit scarbit la tot, si-as vrea sa mor,
Decat sa-l vad slavit pe ticalos,
Iar pe sarman de rasul tuturor,
Sa-l vad tagaduit pe credincios,
Pe vrednicul de cinste oropsit,
Si pe femei badjocorite crunt,
Pe cel far de .....
- Ce-ai lua cu tine,
Daca s-ar pune problema
Sa faci zilnic naveta între rai si iad,
Ca sa tii niste cursuri?
- O carte, o sticla cu vin si-o femeie, Doamne,
Daca nu-ti cer prea mult.
- Ceri prea mult, îti taiem femeia,
Te-ar tine de vorba, .....
Draga mi-i frunza, iarba,
Ca-mi asculta inima
Si se-ngana cu dansa
Ca doru cu dragostea;
Draga mi-i iarba si frunza,
Ca-mi alin doru cu dansa.
Lumea-mi place si mi-i draga,
Cat i-a fi iarba si frunza
Nu mi-a fi urat intr-insa. .....
Francezii ofera premii strainilor care scriu în limba lor. Noi îi ignoram pe autorii originari din alte tari capabili sa se exprime în româna. Mi-aduc aminte ce mult m-a impresionat un chinez, Gao Xing, care vorbea limba noastra mai bine decât multi .....
Scopul acestui portal este de a oferi gratuit cititorilor literatura stiintifica de calitate.
Materiale libere de circulatie: carti, articole, studii de specialitate sunt oferite de catre cadrele didactice din invatamantul superior si preuniveristar, cercetatorii atestati.