Intr-o seara oarecare de vara
Am pasit in rai pentru prima oara
Am zarit un trandafir ce-mi parea
Ca se uita ciudat la mine, ma astepta
M-am coborat din inaltime, jos la el,
La un trandafir special, albastru ca de cer
Cel mai frumos din cati am intalnit
E superb, e minunat, ma bucur ca l-am gasit
Cu aripile mele de fluturas
L-am atins usor, bland, gingas
E fin rau de tot, nu-l pot compara
Catifeaua e arici pe langa pielea sa
N-am putut sta prea mult si dintr-o data
M-am pierdut complet, am ramas lesinata
simtisem cel mai dulce miros, e magnific
Extrem de extraordinar, maxim de mirific
El-ca un trandafir de prima clasa
s-a aplecat dupa mine, "vai ce privire frumoasa!"
M-a ridicat de jos cu petalele lui fascinante
Aripile mele sunt in rai si crede-ma ca sunt umblate!
Prin orhidee regala, crini imparatesti
Dar trandafir ca asta mi-am zis"n-ai sa mai intalnesti!"
Avand o asa onoare de a sta pe o petala
M-am umflat in aripi "vai cat sunt de speciala!
Cum sa stau eu pe Finetea in persoana?!"
Lesinasem mai devreme, dar n-am nici o rana
Nu sunt in lumea dulciurilor, nu ma insel
Dulceata in persoana este tot el!
si ca sa vezi aici ceva extrem de minunat
Trandafirul uman s-a pus acum pe cantat
Vocea lui suava ma scapa de orice ingrijorare,
Iar tacerea lui divina-raspunsul la orice intrebare
Da-mi Doamne o eternitate sa pot sa ma pierd
In infinitatea petalelor lui, jumatatea mea de suflet
Cartea mea de identificare, e cel mai tare
Trandafirul uman ce imi citeste orice stare!