Despre carte – Din partea autorului Alexandru Petricica

Cartea “Gramatica limbii române pentru examene” este rezultatul unei îndelungate activităţi la catedră, a unei munci pasionate în domeniul limbii române şi se adresează elevilor – şi nu numai – care se pregătesc pentru liceu (clasele V-VIII), bacalaureat şi admiterea la una dintre facultăţile la care se susţine examen la gramatica limbii române.

Cartea respectă programele şcolare în vigoare, aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cuprinse în manualele de limbă şi literatură română (alternative) actuale, din clasele V-VIII, IX-XII, precum şi programele pentru admiterea la Facultăţile de Filologie, Drept, Academia de Poliţie şi Şcoala de Agenţi de Poliţie şi Jandarmi. De asemenea, cartea explică şi noutăţile de bază apărute în GRAMATICA LIMBII ROMÂNE, editată de ACADEMIA ROMÂNĂ, în anul 2005 (GALR).

Lucrarea cuprinde atât noţiuni teoretice, ilustrate cu exemple simple şi clare, evidenţiate prin însemnări vizibile (asteriscuri şi N.B.-uri), cât şi, după fiecare capitol, cu grile aplicative, gradate ca dificultate, în aşa fel încât cel care o foloseşte să-şi verifice imediat noţiunile învăţate şi să-şi clarifice din mers eventualele neînţelegeri.

Volumul I – Notiuni teoretice. Exercitii aplicative

Primul volum cuprinde patru capitole şi anume: FONETICA, VOCABULARUL, MORFOLOGIA şi SINTAXA, fiecare capitol conţinând sublinieri de diferite feluri, pentru a scoate în relief noţiunile importante, precum şi 50 de grile specifice capitolului respectiv, cu una, două sau trei variante de răspuns şi cu răspunsurile adecvate şi explicate la sfârşitul volumului.

Principiul care stă la baza acestui volum este cel didactic, autorul dorind ca prin claritate şi simplitate, elevii să înţeleagă şi să aplice teoria în rezolvarea problemelor de gramatică.

Volumul are un caracter practic, conferit de sistematizarea noţiunilor teoretice, de exemplificările numeroase şi de grilele aplicative.

În această ediţie am introdus la fiecare parte de propoziţie „Dificultăţi” care apar în analiza morfologică şi sintactică a unui text, precum şi multe exemple punctuale, în funcţie de subiectele care s-au dat în ultimii ani. Considerăm că această ultimă ediţie vine cu completări substanţiale legate de multe dificultăţi ale analizei gramaticale. De asemenea, în ultima parte a volumului am inserat SUBIECTELE DATE LA EXAMENE ÎN ANII 2010 ŞI 2011, explicate şi comentate (un număr de 710 grile), precum şi NUME DE LOCUITORI.

Volumul II – 15OO de grile tematice explicate și comentate

Volumul următor, strâns legat de primul, cuprinde grile tematice, pentru fiecare parte de vorbire, pentru fiecare parte de propoziţie, fiind completat cu opt teste şi cu SUBIECTELE EXPLICATE, DATE LA EXAMENE ÎN ANUL 2009.

Folosind aceste cărţi, elevii se pot pregăti singuri sau sub îndrumarea profesorilor, având totodată posibilitatea de a se autocontrola. Numărul mare de exemple şi exerciţii aplicative urmăresc crearea şi dezvoltarea competenţelor şi a performanţelor de comunicare, formarea unei culturi lingvistice ca o componentă a culturii generale.

Aş fi bucuros dacă cei care se pregătesc pentru examene sau cei care vor să-şi perfecţioneze cunoştinţele de gramatică ar găsi în paginile de faţă răspunsuri precise, formulate într-un limbaj accesibil, la propriile întrebări şi soluţii pentru noţiunile lor neclare.

EXEMPLE de EXERCIŢII GRILĂ – volumul I – NOŢIUNI TEORETICE. EXERCIŢII APLICATIVE

*Sunt scrise corect cuvintele din seria:

a.- teară, aghiasmă, cheiaj, abea, eczemă;

b.- cheamă, agheasmă, gheaţă, urecheai, vegheau;

c.- chiamă, aghiazmă, eczemă, veghiau, teară;

d.- tiară, cheeaj, urechiai, exemă, gheaţă.

Răspunsuri şi explicaţii: Varianta corectă: b. În varianta a se scriu corect: tiară (mitră popală), agheasmă, abia, în varianta c: cheamă, agheasmă, vegheau, tiară, iar în varianta d: cheiaj, urecheai, eczemă.

*Identifică seria în care toate cuvintele sunt conjuncţii subordonatoare:

a.- ca, să, dacă, încât;

b.- cum, după, căci, ca;

c.- se, ce, ori, deci;

d.- deşi, ca să, deoarece, fiindcă.

Răspunsuri şi explicaţii: Varianta corectă: d. În celelalte variante sunt şi prepoziţii, conjuncţii coordonatoare, adverbe relative, pronume relative sau pronume reflexive: ca (prepoziţie), cum (adverb relativ), după (prepoziţie), se (pronume reflexiv), ce (pronume relativ), or, deci (conj. coord.).

*În enunţul: Acum ţi-am adus notiţele, rămânând să-ţi aduc după-amiază testele. – subordonata este:

a.- predicativă;

b.- completivă directă;

c.- subiectivă;

d.- completivă indirectă.

Răspunsuri şi explicaţii: Varianta corectă: c.  De reţinut: toate verbele copulative trebuie să aibă subiect (în afară de expresiile verbale impersonale); dacă nu au subiect, devin verbe predicative impersonale şi cer o propoziţie subordonată subiectivă. În enunţul dat, verbul rămânând este impersonal şi predicativ şi cere o propoziţie subordonată subiectivă, dar îndeplineşte funcţia de complement circumstanţial de mod, verb la gerunziu.

* grile preluate din GRAMATICA LIMBII ROMÂNE PENTRU EXAMENE ca subiecte la examenul de admitere din 2010 de la Academia de Poliţie!

EXEMPLE de EXERCIŢII GRILĂ – volumul II-  1500 GRILE TEMATICE COMENTATE ŞI EXPLICATE

Sunt corecte următoarele funcţii sintactice ale adverbelor subliniate din enunţurile:

a.- Mersul pe jos este sănătos – atribut adverbial;

b.- Unde te duci? – complement circumstanţial de timp;

c.- Îi vorbeşte frumos – atribut adjectival.

Răspunsuri şi explicaţii: Varianta corectă: a.  Adverbul care determină un substantiv are funcţia de atribut adverbial. În varianta b, adverbul unde = complement circumstanţial de loc, adverb interogativ, iar în varianta c, cuvântul frumos îndeplineşte funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod exprimat prin adverb de mod. De reţinut: – adjectivul, prin definiţie, arată însuşirea unui substantiv şi are funcţia sintactică de atribut adjectival; – adjectivul care determină un verb devine adverb şi are funcţie sintactică de complement circumstanţial de mod.

Sensul cuvântului a expia este:

a.- a comite o crimă, o sucomba;

b.- a depila, a deceda;

c.- a ispăşi o greşeală, o vină.

Răspunsuri şi explicaţii: Varianta corectă: c. a expia = a ispăşi o greşeală, o vină.

Alegeţi exprimările corecte:

a. – opinie exhaustivă, atitudine exhaustivă, lecturi exhaustive;

b.- bibliografie exhaustivă, lista exhaustivă, dezbatere exhaustivă;

c.- metodă exhaustivă, explicaţie exhaustivă, cheltuieli exhaustive.

Răspunsuri şi explicaţii: Varianta corectă: b. Cuvântul exhaustiv se asociază corect în anumite contexte: bibliografie exhaustivă (completă), listă exhaustivă, dezbatere exhaustivă. În celelalte variante asocierea nu este corectă.

Sunt neologisme neadaptate (se pronunţă altfel decât se scriu) cuvintele din seria:

a.- seif, design, pasteuriza, foraibăr;

b.- lied, diesel, pasteuriza, alură;

c.- cow-boy, week-end, aisberg.

Răspunsuri şi explicaţii: Varianta corectă: b. Limba română este o limbă fonetică (se scrie cum se citeşte). Există neologisme adaptate (nu se mai scriu ca în limba de origine, deoarece sunt folosite curent şi de un număr foarte mare de oameni) şi neologisme neadaptate care, deşi sunt vechi în limba noastră, se scriu ca în limba de origine. Neologisme adaptate: aisberg, butic, mersi, glasvand, vizavi, şezlong, etc. Neologisme neadaptate: bleu, kaki, kilogram, lied, diesel, alură, pasteuriza, yoga, watt, karate, etc.

Propoziţia subiectivă …dacă te pregăteşti temeinic – are ca regentă:

a.- Nu ştiu…;

b.- Întrebarea este…;

c.- Nu se ştie…;

d.- Mă gândeam… .

Răspunsuri şi explicaţii: Varianta corectă: c.  Propoziţia subordonată subiectivă este cerută de un verb impersonal (care nu are subiect). De reţinut: când punem întrebarea ce?, vedem dacă predicatul întrebat are subiect (punem întrebarea cine?); dacă are subiect, cuvântul sau propoziţia răspuns are funcţia sintactică de complement direct sau propoziţie completivă directă; dacă nu are subiect, cuvântul sau propoziţia răspuns au funcţia sintactică de subiect sau propoziţie subordonată subiectivă. În prima variantă, predicatul propoziţiei regente are subiect inclus (eu). În varianta b, propoziţia regentă are subiect şi se termină în verb copulativ (predicat nominal incomplet), deci cere o propoziţie subordonată predicativă. În varianta d, verbul de gândire cere propoziţie completivă indirectă. Numai predicatul propoziţiei regente din varianta c nu are subiect (este verb reflexiv impersonal) şi cere propoziţie subordonată subiectivă: Nu se ştie / (propoziţie principală) dacă te pregăteşti temeinic. / (propoziţie subordonată subiectivă).

Despre carte pe http://www.grile-gramatica.ro/.

Download link: Gramatica limbii romane pentru examene - prof. Alexandru Petricica - carte de pregatire pentru admiterea in facultati

Categoria: Litere

Cuvinte cheie:

Adaugat in: Mar 31, 2012

Vizualizari: 6812