Primește-ma la tine
În vremuri de austeritate
Si nu-mi da decât
75 la suta din inima ta.
Noi doi, ca o unica prioritate,
Sa sfidam goliciunea lumii
Aflata în stare de ebrietate,
Diriguita de masonice mumii.
Sa plivim gradina cu flori
În ciuda furtunii de-afara,
Sa iubim ale vietii valori
În ritm de funebra fanfara.
Sa uitam democratice drepturi
Câstigate de noi într-o iarna,
Pierdute acum în negre abisuri
Ce mozaicuri de minciuna ne toarna.
Sa rupem prin forta iubirii
Vagi dureri ascunse în noi,
Sa fredonam un imn al fericirii
Catarati pe un munte de gunoi.
Primeste-ma te rog
În asternutul tau fierbinte
Si nu-ti da jos decât
75 la suta din îmbracaminte.
Iubeste-ma în frigul
Care de-afara vine,
Mângâie-mi si trupul
Golit de proteine.
Hraneste-ma apoi
Cu mierea gurii tale
Si sa ne pierdem amândoi
În lungi amoruri siderale.
Primeste-ma te rog la tine
În aceste vremuri grele,
Când ale noastre mici destine
Sunt prinse într-un joc de iele.
Sa fugim prin mentalul alb-negru
Decolorat de raze moi de soare,
Noi doi, un singur plan integru,
Într-a vietii cumplita închisoare.
Sa adormim apoi în dor visare
Cu sufletele mozolite-n praf,
Sa ne trezim într-o neagra mare
Si sa cântam al vieții dulce epitaf.
……………
Asa visez de-aseara
Golit de gânduri terne,
Iar dorul ca o gheara
Durerile-mi asterne.
M-am întrebat și azi:
„Cine mi-s eu oare ?”
Un raspuns ragușit veni
Dinspre ai Parângului brazi:
„Esti un nimeni,
În propria-ti splendoare.”

Categoria: P

Cuvinte cheie:

Adaugat in: Nov 5, 2012

Vizualizari: 612