La harazirea fabulei Râul si helesteul
Nici gândeam ca pentru versuri sa iau în mâna condei,
Când tintirea-mi aici este la un altfel de idei,
Care nu cer epistole, nici fabule de glumit,
Ci protesturi, reclamatii dreptului de sprijinit.*
Dar dorita întâlnire-ti ma facu sa stau un ceas,
Si din cuprinsul Temidei sa ma catar pe Parnas.
Rodul astei întreprinderi e fabula ce-ti închin,
Scrisa cu o graba mare, într-un stil nu prea senin;
Dar a mea dorinta este ca tu sa fii vecinic râu
De poezii curgatoare, de talentul cel mai viu;
Sa scrii pentru-a noastra slava, ca toti sa ne laudam,
Câti o limba româneasca astazi întrebuintam.
Stii prea bine ca talentul este de la ceruri dat
Si oricare-si va da sama cum în lume l-au tractat.
Talentul tau este mare si sama-ti va fi mai grea,
Când din orice întâmplare a-l parasi tu vei vrea.
Toti poetii cearca-n lume feluri de nemultumiri,
Dar din ele scânteiaza cele mai vie simtiri.
Atâtati de-mpotrivire ei se lupta ne-ncetat,
Si izbânda le e slava cu care s-a-ncununat.**
Scrie! scrie! iata-ti legea ce trebuie sa urmezi,
Pentru ca sa fii ca râul si-n viitor sa viezi.
Un câine, de pe neam dulau,
Prielnic, credincios catre stapânul sau,
Odata au vazut
Pe vechiul cunoscut,
Juju, catel tarcat,
Ce din ograda an în curte s-au luat
Si carele acum la o fereastra-n casa,
Sezând pe un covor de cele mai frumoase, .....
Ei, vezi, ma rog, ce natarau!
Tot înapoi se da.
Asa un rac pe fiul sau
Odata ocara.
O, bunul meu parinte!
Raspunse racul fiu
Cum mergi tu înainte?
Ma iarta ca nu stiu.
Si dar, te rog, ma-nvata;
Da-mi pilda drept povata,
Sa fie România de-acum în veci unita
Si propasind în toate sa fie ea menita,
La rasarit sa-nalte pavilionu-i sus,
Ca cele de apus.
Sa aiba România industrie si arte,
Scoli bune, raspândite în orisicare parte;
Încât românii toti sa fie luminati .....
Un poloboc cu vin
Mergea în car pe drum, încet si foarte lin;
Iar altul cu desert, las ca venea mai tare,
Dar si hodorogea,
Facând un vuiet mare,
Încât cei trecatori în laturi toti fugea:
Atunci când el folos nimica n-aducea.
Asemene în .....
În vremile trecute o jupâneasa mare
Nascu un fat-frumos.
Copilul cât se poate era de sanatos;
Dar pentru ca sa aiba mai buna cautare,
Cucoana doua mance pe lânga dâns tinea
Si singura-l hranea.
Cu astfel de mijloace credea pe-atunci .....
Cine-i tare si mare,
Dar minte nu prea are,
Nu-i bine, cât de bun la inima sa fie.
Pe elefant l-au pus în codri la domnie,
Si de pe neam ei toti,
De la strabunii sai pâna la stranepoti,
Au îndestula minte;
Dar este rar acel preafericit .....
Trîmbit, dobe, larma, chihot,
Fluier, strîgat, rîs si ropot...
Sie sa fie ? Sie sa fie?
Iaca-n tîrg, "minajarie"!
O "comegie" d-a cu fiara
Si-mprejur lumie sî tara.
În caletca, o maimuca
Bas ca omu mînca nuca; .....
As vrea sa fiu ce azi n-am fost
În ziua mea pierduta;
Întelegând al vietii rost,
As vrea sa fiu strajer în post,
si chiar platind al jertfei cost,
Eu sa ramân în lupta.
As vrea sa fiu ce n-am fost ieri
Si nicicând înainte;
Prin .....
Mama nu plîngea între noi
își lua caldarea și se ducea la fîntîna.
Aplecata peste vîrtej
în lumina puțina a serii
scotea supusa
din gura izvoarelor
caldarea cu apa
și lacrima ei.
Un câine, de pe neam dulau,
Prielnic, credincios catre stapânul sau,
Odata au vazut
Pe vechiul cunoscut,
Juju, catel tarcat,
Ce din ograda an în curte s-au luat
Si carele acum la o fereastra-n casa,
Sezând pe un covor de cele mai frumoase, .....
Scopul acestui portal este de a oferi gratuit cititorilor literatura stiintifica de calitate.
Materiale libere de circulatie: carti, articole, studii de specialitate sunt oferite de catre cadrele didactice din invatamantul superior si preuniveristar, cercetatorii atestati.