Noi nu ne-am spus-o dar, vezi bine
Ca ne iubim; si ochii tai
De mult asteapta de la mine
Sa spun cuvântul greu dintâi.

Când ne-ntâlnim, e-o fericire,
Ce-am fost dorit-o amândoi;
Nu-i limba-n stare sa însire
Din ochi câte ne spunem noi! ...

Se sorb, adânci si însetate,
A noastre lacome priviri,
Acelasi gând si dor ne-abate,
Aceleasi tainice porniri.

S-atâta ti-i de înteleasa
Cersirea ochilor mei tristi,
Ca te rosesti, ca o mireasa,
Clipesti, nervos buzele-ti misti ...

Si dulce-mi cati o dezmierdare,
Pe-ascuns un zâmbet îmi trimeti:
În noi, întunecat, tresare
Misterul vesnicei vieti.

O, ne-ntelegem de minune,
Cu cât ne întâlnim mai des,
Si, totusi ne sfiim a spune
Ce fiecare-am înteles.

De ramânem singuri vrodata,
Stam muti, cu ochii în pamânt.
Tu parc-astepti înfiorata,
Eu în desert mintea-mi framânt ...

De ce nu vrei ? ... Mai lesne-ti vine
Sa-mi faci tu cale la-nceput:
Apropie-te blând de mine
Si-ntinde-mi mâna s-o sarut.

Din vraja dulcilor ispite
Nemaicatând sa te abati,
Ne-om pomeni, pe negândite,
Ca de când lumea-mbratisati.

La ce vrei sa se risipeasca
Atâtea visuri în zadar?
La ce comoara ta fireasca
Sa ti-o îngropi, ca un avar? ...

Acum ti-i inima fierbinte,
Frumoasa esti, iubita esti ...
Ce mai astepti, asa cuminte,
Si-n taina singura tânjesti?

Nu simti cum prinde sa te-mbete
Taria-nfrantelor dorinti ?
Nu vezi cum arzi de sfânta sete
A sarutarilor fierbinti? ...

Îndemnul tineretii tale
Asculta-l - cât e de-ntelept!
Cu-atâta dor îti cat în cale!
E-atâta timp de când te-astept! ...

Ce fericiti am fi-mpreuna ! ...
Ne-am alinta, ca doi copii.
Acu ni-i vremea, numai buna,
De dezmierdari, de nebunii! ...

O, vino, fa ce vrei din mine,
Stapâna vietii mele fii,
Rentoarce-mi vremile senine,
Comoara de copilarii! ...