În parul tau de aur, o copca de argint
aveai, si-n noaptea deasa ca smoala, tu, frumoasa,
cu pletele de aur sunând, si de matasa
erai faclie blonda, lucind în labirint.

O, as fi vrut sa fie vazduhul – nu te mint –
în mâna mea o calda si mângâioasa plasa,
ca-n veci de veci sa tina faptura ta, culeasa,
precum era atunci, cum nu mai pot s-o prind.

O copca argintie aveai în parul de-aur,
erai în vântu-albastru un miscator tezaur,
fosnind ca o padure, ca flacara de viu,

Si te privesc acum la fel ca altadata;
arunci si astazi flacari, esti doar un pic schimbata:
si-i copca azi de aur, iar parul argintiu…

Categoria: J

Cuvinte cheie:

Adaugat in: Nov 5, 2012

Vizualizari: 2691