Un tânar foarte bun, dar prea cheltuitor,
Luând în stapânire
O buna mostenire,
În vreme de un an, ramase pe usor,
Si tot ce mai avea acum era o blana,
Pastrata prin prilej ca timpul sta de iarna;
Iar cine nu-i de mic cu frigul învatat
În blana foarte crede.
Dar într-o zi mergând dupa împrumutat,
Din întâmplare el o rândunica vede.
Gaseste-ndata negustori
Si ia pe blana banisori.
Caci rândunelele, cum zic din însemnare:
A primaverii dulci sunt bine-vestitoare.
El însa au uitat proverbul batrânesc:
Ca-o floare nicidecum nu face primavara.
Si iata, se stârnesc
Furtune, viscole cu ger cumplit afara;
Pe uliti scârtâie omatul fainos;
De prin ogeaguri fum ca iarna gâlgâieste;
Si cel mai saraiman la foc se încalzeste.
Iar tânarul meu, trist, flamând si friguros,
Porneste în surtuc de-acasa
Sa capete vro masa.
Dar cum la ulit-au iesit,
Pe rândunica el o vede înghetata
Si, tremurând de frig, îi zice: Blestemata!
Pe fapta-ti ai pierit!
Asa ti se cuvine;
Caci fara blana eu sunt astazi pentru tine.
Nu vreau s-ating pe nime,
Dar mult ma mir în sine:
De ce, tot omul, când greseste,
Asupra altuia se dezvinovateste?
La harazirea fabulei Râul si helesteul
Nici gândeam ca pentru versuri sa iau în mâna condei,
Când tintirea-mi aici este la un altfel de idei,
Care nu cer epistole, nici fabule de glumit,
Ci protesturi, reclamatii dreptului de sprijinit.*
Dar dorita .....
Un câine, de pe neam dulau,
Prielnic, credincios catre stapânul sau,
Odata au vazut
Pe vechiul cunoscut,
Juju, catel tarcat,
Ce din ograda an în curte s-au luat
Si carele acum la o fereastra-n casa,
Sezând pe un covor de cele mai frumoase, .....
Ei, vezi, ma rog, ce natarau!
Tot înapoi se da.
Asa un rac pe fiul sau
Odata ocara.
O, bunul meu parinte!
Raspunse racul fiu
Cum mergi tu înainte?
Ma iarta ca nu stiu.
Si dar, te rog, ma-nvata;
Da-mi pilda drept povata,
Sa fie România de-acum în veci unita
Si propasind în toate sa fie ea menita,
La rasarit sa-nalte pavilionu-i sus,
Ca cele de apus.
Sa aiba România industrie si arte,
Scoli bune, raspândite în orisicare parte;
Încât românii toti sa fie luminati .....
Un poloboc cu vin
Mergea în car pe drum, încet si foarte lin;
Iar altul cu desert, las ca venea mai tare,
Dar si hodorogea,
Facând un vuiet mare,
Încât cei trecatori în laturi toti fugea:
Atunci când el folos nimica n-aducea.
Asemene în .....
În vremile trecute o jupâneasa mare
Nascu un fat-frumos.
Copilul cât se poate era de sanatos;
Dar pentru ca sa aiba mai buna cautare,
Cucoana doua mance pe lânga dâns tinea
Si singura-l hranea.
Cu astfel de mijloace credea pe-atunci .....
Trîmbit, dobe, larma, chihot,
Fluier, strîgat, rîs si ropot...
Sie sa fie ? Sie sa fie?
Iaca-n tîrg, "minajarie"!
O "comegie" d-a cu fiara
Si-mprejur lumie sî tara.
În caletca, o maimuca
Bas ca omu mînca nuca; .....
As vrea sa fiu ce azi n-am fost
În ziua mea pierduta;
Întelegând al vietii rost,
As vrea sa fiu strajer în post,
si chiar platind al jertfei cost,
Eu sa ramân în lupta.
As vrea sa fiu ce n-am fost ieri
Si nicicând înainte;
Prin .....
Mama nu plîngea între noi
își lua caldarea și se ducea la fîntîna.
Aplecata peste vîrtej
în lumina puțina a serii
scotea supusa
din gura izvoarelor
caldarea cu apa
și lacrima ei.
Un câine, de pe neam dulau,
Prielnic, credincios catre stapânul sau,
Odata au vazut
Pe vechiul cunoscut,
Juju, catel tarcat,
Ce din ograda an în curte s-au luat
Si carele acum la o fereastra-n casa,
Sezând pe un covor de cele mai frumoase, .....
Scopul acestui portal este de a oferi gratuit cititorilor literatura stiintifica de calitate.
Materiale libere de circulatie: carti, articole, studii de specialitate sunt oferite de catre cadrele didactice din invatamantul superior si preuniveristar, cercetatorii atestati.