Doua muste sprintenele
În tari straine porneau
Si pe albina cu ele
Cam astfel o îmbiau:
Hai sa mergem, surioara!
Papagalii toti ne-au spus
Ca pe-acolo-i numai vara,
Soarele n-are apus.
Libertatea predomneste
În tot ce-i vietuitori
Si dreptatea nu scuteste
Nici de musti-ucigatori.
Iar aice oh! ce soarta!
Sa traiesti în tara ta,
Aci vie, aci moarta,
Fara a te desfata.
Paiajenii pe la tara
În mreaja ne potopesc;
Iar prin târguri, peste vara,
Ca pe dusmani ne gonesc.
Aparatori, rea hârtie,
Toate s-au descoperit;
Vii sa gusti din farfurie
Si pe loc te-ai otravit.
La mezelicuri capace
S-au raspândit de ajuns;
Apoi raul ce ne face
Paharul cu miere uns!..
Cale buna, musti, de-aice!
Le zise albina lor.
Eu ramân, caci sunt ferice
Si în tara-mi voi sa mor.
Pamîntenii, mic si mare,
Ai mei faguri toti iubesc;
Si pentru-a mea bunastare,
Vara, iarna, îngrijesc.
Iar voi, oriunde va-ti duce,
Daca si-n acele tari
Vreun bine nu-ti aduce,
Nu veti afla desfatari.
Acel ce pentru-a lui tara
În fapta face folos,
Orice rau îl împresoara,
Nu o lasa bucuros;
Iar acel ce nu lucreaza
La edificiul comun
Singur se expatriaza,
Caci nimic nu face bun.
Racul, broasca si o stiuca
Într-o zi s-au apucat
De pe mal în iaz s-aduca
Un sac cu grâu încarcat.
Si la el toti se înhama:
Trag, întind, dar iau de sama
Ca sacul sta neclintit,
Caci se tragea neunit.
Racul înapoi se da,
Broasca .....
Un râmator din fire nascut nesatios
Aflând destula ghinda sub un stejar stufos
A ros cât a putut
Si-apoi la radacina sa râme-a început.
Tu surpi copacul, zise o pasare zburând.
Ce-mi pasa, râmatorul raspunse grohaind,
El fie ori nu fie, nici vreau .....
Vecine! Ai auzit o veste de priinta?
Zicea catre guzgan un soarec la ambari,
Ca leul au luat în unghie pe mâta
Si noi de-acum vom fi aice mari si tari.
Ei, nu te bucura, prietene, degeaba
Guzganul au raspuns c-un aer ispitit
Caci de va ramânea .....
Nu stiu, zau, pe ce temeiuri
Zi întâi a lui Aprili
S-au menit din obiceiuri
A fi zi de amagiri.
O zi numai în trei sute,
Fara praznici, sarbatori,
Pentru niste sagi placute,
N-ar fi rau însamnatori.
Dar a lumii amagire
Nu are .....
Având tovarasie
La o negustorie,
Câtiva prieteni pe viata
Au câstigat multime de bani gheata.
Si adunându-se la casa lor obsteasca
S-au apucat folosul sa-mparteasca.
(Dar sunt cam rare împartele
Fara gâlceve sau smintele.)
Si-ai mei .....
Un întelept odata sedea cu un magnat
La sfat.
Tu, care cunosti lumea
Si-n inime citesti,
Te rog sa-mi lamuresti
De ce-n societati alese mai anume,
Nici prinzi de veste când cu oameni te trezesti
Nepotriviti si seci?
Asa pe întelept .....
Trîmbit, dobe, larma, chihot,
Fluier, strîgat, rîs si ropot...
Sie sa fie ? Sie sa fie?
Iaca-n tîrg, "minajarie"!
O "comegie" d-a cu fiara
Si-mprejur lumie sî tara.
În caletca, o maimuca
Bas ca omu mînca nuca; .....
As vrea sa fiu ce azi n-am fost
În ziua mea pierduta;
Întelegând al vietii rost,
As vrea sa fiu strajer în post,
si chiar platind al jertfei cost,
Eu sa ramân în lupta.
As vrea sa fiu ce n-am fost ieri
Si nicicând înainte;
Prin .....
Mama nu plîngea între noi
își lua caldarea și se ducea la fîntîna.
Aplecata peste vîrtej
în lumina puțina a serii
scotea supusa
din gura izvoarelor
caldarea cu apa
și lacrima ei.
Un câine, de pe neam dulau,
Prielnic, credincios catre stapânul sau,
Odata au vazut
Pe vechiul cunoscut,
Juju, catel tarcat,
Ce din ograda an în curte s-au luat
Si carele acum la o fereastra-n casa,
Sezând pe un covor de cele mai frumoase, .....
Scopul acestui portal este de a oferi gratuit cititorilor literatura stiintifica de calitate.
Materiale libere de circulatie: carti, articole, studii de specialitate sunt oferite de catre cadrele didactice din invatamantul superior si preuniveristar, cercetatorii atestati.