Într-o zi de vara, lina, calduroasa,
Raspândind în vale umbra racoroasa,
Frunzele pe arbor vesel dantuiau
Si cu zefirasii astfel se sopteau:
Dulce e viata frunzelor, când ele,
De roua lucinde, mândre, tinerele,
Lumea înverzesc
Si o racoresc.
Calatorul pacinic, obosit de cale,
Oricând se arata în a noastra vale,
Sub arbor el sta
Repaos de-si da.
Mândre fetisoare locul vin sa prinda,
Vrând la umbra noastra hora sa întinda;
Si cel pastoras
Le cânta de jale-n al sau fluieras.
Iar de primavara, chiar privighetoarea,
Cântareata vaii, cea fermecatoare,
În desimea noastra mult s-a rasfatat
Si ne-a tot cântat.
Apoi când românul doina hauleste,
El pe frunza verde întâi o numeste;
Însisi zefirasii, voi ne leganati
Si ne dezmierdati.
Dar spre neuitare,
Nu se cade oare
Frunzelor le zise un glas din pamânt
Despre radacina vreun bun cuvânt?
Cine-i radacina? Si cum de cuteaza
Cu noi sa se certe, când nici se-nsemneaza?
Frunzele pe arbor zise vâjâind,
De ciuda plesnind.
Radacina face arborul sa creasca
Si peste tot anul frunza sa renasca
Le raspunse ea.
În alt chip fiinta voi nici ati avea.
Sa tineti dar minte
Aceste cuvinte:
Viata vegetala,
Viata sociala,
Totului atârna
De la radacina.
O furnica
De soi mica,
Iar de inima prea mare,
Adusese furnicarul într-o nespusa mirare,
Caci, precum al ei istoric lumea au încredintat,
Ea purta graunte întregi de orzul cel mai mascat.
Era înc-acea furnica
Si la razboaie voinica: .....
T;aranul a gasit un galben ruginit,
Pe care lui îi da destui bani de argint.
Dar el a zis în sine:
Sa-l schimb asa nu-i bine.
Acum am priceput ca trebui curatit,
Pentru ca sa câstig pe el pret îndoit.
Si înturnându-se acasa a luat
Nisip si .....
Greierul în desfatare,
Tecând vara cu cântare,
Deodata se trezeste
Ca afara viscoleste,
Iar el de mâncat nu are.
La vecina sa furnica
Alergând, cu lacrimi pica
Si se roaga sa-i ajute,
Cu hrana sa-l împrumute,
Ca de foame sa nu .....
Cu o prajina mare,
T;aranul gâste de vânzare
Mâna la târg.
Si drept sa zic:
În cârdul gâstelor, spre buna îndemnare,
Grabind la zi de târg, batea ades cam tare.
(Dar unde de câstig sau paguba s-atinge,
Nu numai gâstele, si omenirea .....
Da buna ziua, nene! Îmi pare curios
Ca sa te vaz astazi în piele si voios;
Ieri am privit, eu singur, ciudata vânatoare
Dupa cacomi: trei oameni din ochi te urmareau
Si te-ndreptau mereu
Spre mlastina cea mare;
Apoi am vazut înca, cum toti la ea au .....
Trîmbit, dobe, larma, chihot,
Fluier, strîgat, rîs si ropot...
Sie sa fie ? Sie sa fie?
Iaca-n tîrg, "minajarie"!
O "comegie" d-a cu fiara
Si-mprejur lumie sî tara.
În caletca, o maimuca
Bas ca omu mînca nuca; .....
As vrea sa fiu ce azi n-am fost
În ziua mea pierduta;
Întelegând al vietii rost,
As vrea sa fiu strajer în post,
si chiar platind al jertfei cost,
Eu sa ramân în lupta.
As vrea sa fiu ce n-am fost ieri
Si nicicând înainte;
Prin .....
Mama nu plîngea între noi
își lua caldarea și se ducea la fîntîna.
Aplecata peste vîrtej
în lumina puțina a serii
scotea supusa
din gura izvoarelor
caldarea cu apa
și lacrima ei.
Un câine, de pe neam dulau,
Prielnic, credincios catre stapânul sau,
Odata au vazut
Pe vechiul cunoscut,
Juju, catel tarcat,
Ce din ograda an în curte s-au luat
Si carele acum la o fereastra-n casa,
Sezând pe un covor de cele mai frumoase, .....
Scopul acestui portal este de a oferi gratuit cititorilor literatura stiintifica de calitate.
Materiale libere de circulatie: carti, articole, studii de specialitate sunt oferite de catre cadrele didactice din invatamantul superior si preuniveristar, cercetatorii atestati.