Lui poeta Paraplin
Ce prin versuri strâmbo-drepte
Pe Esop vre sa îndrepte
Apologul ista-nchin.
Primavara chiar în zori,
Când sufla o boare lina,
Zburând iute o albina
Culegea miere din flori,
De la roza peste crin
S-aseza, si din pahar
Ce adânc li sta în sân
Sugea dulcele nectar.
Pe când ea se ostenea,
Far de lucru petrecea
Musca si un mic tântar
Ce ne supara-n zadar.
Amândoi traiau pre bine
S-având liga între sine
Pe iarba s-au asezat
Si-n stiintei lor putere
Despre metodul dezbat
Cum se face buna miere.
“Pare-mi-sa ca la gust,
Zisa musca catr-albina,
Cum faci miere din cel must
Ea nu poate fi mai fina.
Dar amestecul, prepun,
Pentru nerve nu e bun.
Deci as crede ca în loc
De tei, roza, busuioc,
Sa iei ceapa, mandraguna,
Ce fac miere mult mai buna.î
Iar tântariul “cear, - au zis,
Este aflare
Foarte mare,
Dar precum antart am scris
O idee minunata
Într-o foaie învatata,
Nu lua ceara din floare,
C-a fi mai luminatoare,
Mai vâscoasa si mai plina
De-i lua-o din rasina”.
Când facea congresul lor
Pentru a industriei spor,
Biat-Albina cu rabdare
Tot urma a ei lucrare.
Eu v-am spus odata, ca omul când greseste
Adeseori pe altul se dezvinovateste;
Iar daca nu-i ramâne alt chip de îndreptat,
Apoi ori întâmplarea, ori dracu-i vinovat.
În India bogata
Un cuvios bramin,
Desi era în fapta
De rele patimi plin,
Eram în hotarâre de fabuli sa ma las,
E grea aceasta cale la muntele Parnas;
Dar unchiul, care strânge nepotului avere,
Ce vrea de la el cere.
Asa un unchi al meu,
Usoara sa-i stea tarna si sufletul ferice,
Prin testamentul sau
Ma leaga ca .....
Bre-che-che-chex! coax! coax!
Caci fara apa am ramas!
Asa striga o broasca, ce de cu primavara
Din valea cea slotoasa, pe deal s-a fost retras,
Si într-o scursura traia ca pe Parnas.
Dar seceta de vara
Scursurile-au zbicit,
Iar broasca mea .....
Am, am instinct de câine:
Sa latru pâna mâine;
Vroi sa raspund menirii de câine credincios.
Cei buni pe lânga mine pot trece-n buna pace,
Iar cei rai sa se teama! Eu am cu ei a face,
La ei dau furios,
Am, am, am drit de câine
Sa-i latru .....
Un vrednic calaret
Avea un cal prea blând si bine învatat;
Iar singur el semet
Si despre cal încredintat,
A vrut sa faca o cercare:
Ca fara frâu, calare
Sa iasa la primblare.
Deodata calul a pornit
La pas, încetisor;
Dar când a .....
Pastorul unor oi, pe lânga turma sa
Avea un cal si un magar.
Din întâmplare el gaseste o harsa,
Cusuta tot în fir si în margaritar.
Harsaua, precum stiu acei ce merg calare,
Se cade calului spre înfrumusetare.
Pastorul însa-au socotit
Ca calul .....
Trîmbit, dobe, larma, chihot,
Fluier, strîgat, rîs si ropot...
Sie sa fie ? Sie sa fie?
Iaca-n tîrg, "minajarie"!
O "comegie" d-a cu fiara
Si-mprejur lumie sî tara.
În caletca, o maimuca
Bas ca omu mînca nuca; .....
As vrea sa fiu ce azi n-am fost
În ziua mea pierduta;
Întelegând al vietii rost,
As vrea sa fiu strajer în post,
si chiar platind al jertfei cost,
Eu sa ramân în lupta.
As vrea sa fiu ce n-am fost ieri
Si nicicând înainte;
Prin .....
Mama nu plîngea între noi
își lua caldarea și se ducea la fîntîna.
Aplecata peste vîrtej
în lumina puțina a serii
scotea supusa
din gura izvoarelor
caldarea cu apa
și lacrima ei.
Un câine, de pe neam dulau,
Prielnic, credincios catre stapânul sau,
Odata au vazut
Pe vechiul cunoscut,
Juju, catel tarcat,
Ce din ograda an în curte s-au luat
Si carele acum la o fereastra-n casa,
Sezând pe un covor de cele mai frumoase, .....
Scopul acestui portal este de a oferi gratuit cititorilor literatura stiintifica de calitate.
Materiale libere de circulatie: carti, articole, studii de specialitate sunt oferite de catre cadrele didactice din invatamantul superior si preuniveristar, cercetatorii atestati.