Eram în hotarâre de fabuli sa ma las,
E grea aceasta cale la muntele Parnas;
Dar unchiul, care strânge nepotului avere,
Ce vrea de la el cere.
Asa un unchi al meu,
Usoara sa-i stea tarna si sufletul ferice,
Prin testamentul sau
Ma leaga ca sa public o fabula de brice;
Plinesc a lui vointa ca sfânta datorie.
El îmi spunea c-odata, într-o calatorie,
Stând sara la popas,
Gasi un vechi prieten, cu care a si mas.
Ei de cu seara-n vorbe de râs, de desfatare,
Cu pace-au adormit.
A doua zi, când unchiul din somnu-i s-a trezit,
Pe scumpul sau prieten vazu în alta stare.
Acesta la o masa-n oglinda se uita
Si-asa de greu ofta,
Ca îti venea a crede
Ca-n ea pieirea-si vede.
Ce-ti este, frate draga îi zise unchiul meu
Au nu cumva ti-e rau?
Oh, nu raspunse cela sunt sanatos, sunt bine;
Dar e o-mprejurare mai trista pentru mine,
Ca trebuie sa ma rad
Si barba mi-e ghimpoasa ca frunza cea de brad.
Atâta-i tot, se vede ca brice ai tâmpite?
E prea adevarat,
Eu unul ma tem, frate, de brice ascutite.
Apoi nu-i de mirat,
Tu însuti îti faci raul. Întreaba si-ti vor spune
Toti cei ce se rad singuri: ca tu cu brice bune
Te-ai rade mult mai lesne si mai nevatamat
Decât cu cutitoaie
Ce pielea ti-o despoaie.
A unchiului idee ca sa v-o lamuresc,
Rog sa luati aminte:
Ca unii se feresc
De oamenii cu minte
Si sunt mai bucurosi
De cei la cap cam grosi.
Bre-che-che-chex! coax! coax!
Caci fara apa am ramas!
Asa striga o broasca, ce de cu primavara
Din valea cea slotoasa, pe deal s-a fost retras,
Si într-o scursura traia ca pe Parnas.
Dar seceta de vara
Scursurile-au zbicit,
Iar broasca mea .....
Am, am instinct de câine:
Sa latru pâna mâine;
Vroi sa raspund menirii de câine credincios.
Cei buni pe lânga mine pot trece-n buna pace,
Iar cei rai sa se teama! Eu am cu ei a face,
La ei dau furios,
Am, am, am drit de câine
Sa-i latru .....
Un vrednic calaret
Avea un cal prea blând si bine învatat;
Iar singur el semet
Si despre cal încredintat,
A vrut sa faca o cercare:
Ca fara frâu, calare
Sa iasa la primblare.
Deodata calul a pornit
La pas, încetisor;
Dar când a .....
Pastorul unor oi, pe lânga turma sa
Avea un cal si un magar.
Din întâmplare el gaseste o harsa,
Cusuta tot în fir si în margaritar.
Harsaua, precum stiu acei ce merg calare,
Se cade calului spre înfrumusetare.
Pastorul însa-au socotit
Ca calul .....
T;aranul între vitisoare
Avea si o caprita.
El o numea lelita,
Îi da adese taricioare.
Si bine o tinea.
Ea însa un narav avea:
De câte ori taranul intra pe zi în casa,
Caprita dupa dânsul pe-o lavita sarea,
Apoi si peste masa... .....
O tabara de care mergea la târg cu oale
A unui negutator.
El însusi cu-ngrijire le conducea în cale,
Sperând de Mosi s-adune folos însemnator;
Dar trebuia sa treaca o renumita vale,
La care carausii-ndata ce-au sosit,
Asa s-au sfatuit:
Ca sa .....
Trîmbit, dobe, larma, chihot,
Fluier, strîgat, rîs si ropot...
Sie sa fie ? Sie sa fie?
Iaca-n tîrg, "minajarie"!
O "comegie" d-a cu fiara
Si-mprejur lumie sî tara.
În caletca, o maimuca
Bas ca omu mînca nuca; .....
As vrea sa fiu ce azi n-am fost
În ziua mea pierduta;
Întelegând al vietii rost,
As vrea sa fiu strajer în post,
si chiar platind al jertfei cost,
Eu sa ramân în lupta.
As vrea sa fiu ce n-am fost ieri
Si nicicând înainte;
Prin .....
Mama nu plîngea între noi
își lua caldarea și se ducea la fîntîna.
Aplecata peste vîrtej
în lumina puțina a serii
scotea supusa
din gura izvoarelor
caldarea cu apa
și lacrima ei.
Un câine, de pe neam dulau,
Prielnic, credincios catre stapânul sau,
Odata au vazut
Pe vechiul cunoscut,
Juju, catel tarcat,
Ce din ograda an în curte s-au luat
Si carele acum la o fereastra-n casa,
Sezând pe un covor de cele mai frumoase, .....
Scopul acestui portal este de a oferi gratuit cititorilor literatura stiintifica de calitate.
Materiale libere de circulatie: carti, articole, studii de specialitate sunt oferite de catre cadrele didactice din invatamantul superior si preuniveristar, cercetatorii atestati.