Eu v-am spus odata, ca omul când greseste
Adeseori pe altul se dezvinovateste;
Iar daca nu-i ramâne alt chip de îndreptat,
Apoi ori întâmplarea, ori dracu-i vinovat.
În India bogata
Un cuvios bramin,
Desi era în fapta
De rele patimi plin,
Însa prin iscusinta acea de ipocrit,
El da încredintare
Ca ar avea purtare
Întocmai cum se cade unui bramin cinstit.
Oare ipocrizie
Si-ntre bramini sa fie?
(Sau numai pe la noi
Sunt lupi în piei de oi?)
La asta întrebare
Chiar fabula mea poate sa faca dezlegare.
Braminii împreuna cu totii vietuiesc
Si se povatuiesc
De un pastor mai mare.
Ei sunt pilduitorii de lege în popor;
Au multe slujbe grele,
Au post nu prea usor
Si aspre rânduiele.
Deci, într-o zi de post
Braminul meu la slujba, hranit cu totul prost,
Socoate cum s-o deie
Ceva la fruptisor
Si-i vine-n gând sa ieie
Un proaspat ousor
Si sa-l cam învârteasca la para lumânarii.
Urmând aceasta, iata pe usile camarii
Pastorul se iveste:
Ce faci, cinstite frate? De ce te-ai apucat?
Vezi cum se dezveleste
Oricât de mic pacat.
Oh! dreptule parinte, braminul au raspuns.
Întru asa ispita vicleanul m-au adus!
Iar dracul de sub pat,
Ca mâta au tipat:
Ba, ba, cucernice! ma iarta,
Eu singur vad întâiasi data
Cum ouale se coc
L-a lumânarii foc
Si-ti multumesc pentru stiinta,
Dorindu-ti pocainta.
Adio! T;ine minte ca dracul nu cunoaste
Câte, un bun fatarnic, în cugetul sau naste.
Eram în hotarâre de fabuli sa ma las,
E grea aceasta cale la muntele Parnas;
Dar unchiul, care strânge nepotului avere,
Ce vrea de la el cere.
Asa un unchi al meu,
Usoara sa-i stea tarna si sufletul ferice,
Prin testamentul sau
Ma leaga ca .....
Bre-che-che-chex! coax! coax!
Caci fara apa am ramas!
Asa striga o broasca, ce de cu primavara
Din valea cea slotoasa, pe deal s-a fost retras,
Si într-o scursura traia ca pe Parnas.
Dar seceta de vara
Scursurile-au zbicit,
Iar broasca mea .....
Am, am instinct de câine:
Sa latru pâna mâine;
Vroi sa raspund menirii de câine credincios.
Cei buni pe lânga mine pot trece-n buna pace,
Iar cei rai sa se teama! Eu am cu ei a face,
La ei dau furios,
Am, am, am drit de câine
Sa-i latru .....
Un vrednic calaret
Avea un cal prea blând si bine învatat;
Iar singur el semet
Si despre cal încredintat,
A vrut sa faca o cercare:
Ca fara frâu, calare
Sa iasa la primblare.
Deodata calul a pornit
La pas, încetisor;
Dar când a .....
Pastorul unor oi, pe lânga turma sa
Avea un cal si un magar.
Din întâmplare el gaseste o harsa,
Cusuta tot în fir si în margaritar.
Harsaua, precum stiu acei ce merg calare,
Se cade calului spre înfrumusetare.
Pastorul însa-au socotit
Ca calul .....
T;aranul între vitisoare
Avea si o caprita.
El o numea lelita,
Îi da adese taricioare.
Si bine o tinea.
Ea însa un narav avea:
De câte ori taranul intra pe zi în casa,
Caprita dupa dânsul pe-o lavita sarea,
Apoi si peste masa... .....
Trîmbit, dobe, larma, chihot,
Fluier, strîgat, rîs si ropot...
Sie sa fie ? Sie sa fie?
Iaca-n tîrg, "minajarie"!
O "comegie" d-a cu fiara
Si-mprejur lumie sî tara.
În caletca, o maimuca
Bas ca omu mînca nuca; .....
As vrea sa fiu ce azi n-am fost
În ziua mea pierduta;
Întelegând al vietii rost,
As vrea sa fiu strajer în post,
si chiar platind al jertfei cost,
Eu sa ramân în lupta.
As vrea sa fiu ce n-am fost ieri
Si nicicând înainte;
Prin .....
Mama nu plîngea între noi
își lua caldarea și se ducea la fîntîna.
Aplecata peste vîrtej
în lumina puțina a serii
scotea supusa
din gura izvoarelor
caldarea cu apa
și lacrima ei.
Un câine, de pe neam dulau,
Prielnic, credincios catre stapânul sau,
Odata au vazut
Pe vechiul cunoscut,
Juju, catel tarcat,
Ce din ograda an în curte s-au luat
Si carele acum la o fereastra-n casa,
Sezând pe un covor de cele mai frumoase, .....
Scopul acestui portal este de a oferi gratuit cititorilor literatura stiintifica de calitate.
Materiale libere de circulatie: carti, articole, studii de specialitate sunt oferite de catre cadrele didactice din invatamantul superior si preuniveristar, cercetatorii atestati.