În întunericul lacasului de umbre,
În tartarul cumplit
Unde de grozavii trist sufletu-ti se umple
Si unde merge omul de fapte osândit,
Sosira totodata
La aspra judecata
Un hot rautatit,
În sânge încruntat
Care au si murit,
Pe viata spânzurat,
Si un autor vestit,
Puternic în condei,
Care au dezvelit
Mult slobode idei,
Ce-ntocmai ca Sirene*
Era la glas duios,
Dar, potrivit cu ele,
Si mult primejdios.
Orânduielile la iad sunt cu grabire,
Nu este ca la noi zadara prelungire
Si hotarârile se dau într-un minut.
Fara zabava dar,
Pe doua strasnice gratare de metal
S-au pus doua caldari, cu smoala s-au umplut
Si bietii vinovati în ele au intrat.
Dar sub talhari au pus un munte-ntreg de brad,
La care singura Alecto** foc au dat,
Stârnind o flacara atâta de grozava,
Cât boltile la iad
Mai toate au crapat;
Iar catre autor parea asprime slaba.
Sub el la început
Ardea un focusor abia-abia vazut,
El însa ne-ncetat mai rau se aprindea.
Trecura zile, ani si sub tâlhari de mult
Cenusa s-au facut,
Iar focul sub autor necontenit ardea.
Vazând asa asprime,
Vazând neusurare,
El striga cu glas mare
Ca nu-i dreptate-n nime!
Ca el, traind în lume,
Si-au dat un mare nume
Si, de au scris ceva
Cam slobod, cam ghimpos,
Dar n-au crezut cândva
A fi mai pacatos
Decât un rau, un hot!
Atunci, o furioasa zâna,
O sor din cele trei a iadului surori,
Cu cozi împodobita de serpi otravitori,
Cu bice sângerate-n mâna,
Viind drept autor, au zis: Nenorocite!
Tu cum de îndraznesti
Asupra providentei strigare sa pornesti
Si sa însiri cuvinte
Precum le însirai
Cât pe pamânt erai!
Si tu te socotesti
Mai bun decât un hot?
El raul au urmat, el au facut si morti
Cât au avut viata.
Iar tu... Ea au deschis lui lumea ca sa vaza:
Priveste, uita-te la faptele-ti cumplite,
Vezi fiii ce-au otravit pe muma, pe parinte,
Cu multe desfrânari
Vezi fiice departate
De-a lor nevinovate
A sexului chemari,
Vezi deznadajduirea familiilor întrege,
Adusa prin a tale mintioase încercari.
Tu de însotiere, de legaturi, de lege
Ai râs, ai defaimat
Si, pentru ca sujet de scris sa poti alege,
Ai fi dorit sa vezi pamântul rasturnat.
De cine patima au fost descrisa bine,
Cu dezveliri ca viata e vis amagitor?
De cine-i încântat nemernicul amor?
De tine!
Simtirea tinerimii de tine-i atâtata
Prin o îmbrobodire de adevar înalt
Si razbunarea urii de tine-nfasurata
În scutece de sânge de om din om varsat.
Aceste fapte toate,
Prin scrieri înfocate
Certând ai proslavit
Si-n loc de fericire,
Tu omului ai dat povara de gândire.
Dar înca câte rele nici nu s-au dezvelit
Din scrierile tale
Ce sunt cu-mbelsugare:
Deci rabda, suferind!
Au zis Mejer scrâsnind
Si iute au trântit capacul pe caldare.
Dumnezeu sa nu se-ndure
De oricare autor,
Ferindu-i pe toti de furii
Si de-a iadului cuptor.
Un om poznas au fost schimbat
Vro trei femei cu cununii,
Fiind tustrele înca vii.
Dar acolo era un aspru împarat,
La care, cum au mers asemene stiinta,
Au si gasit de cuviinta
Ca pentru asa fapta,
Pe om sa-l dea sub judecata;
Iar spre .....
Lui poeta Paraplin
Ce prin versuri strâmbo-drepte
Pe Esop vre sa îndrepte
Apologul ista-nchin.
Primavara chiar în zori,
Când sufla o boare lina,
Zburând iute o albina
Culegea miere din flori,
De la roza peste crin
S-aseza, si .....
Eu v-am spus odata, ca omul când greseste
Adeseori pe altul se dezvinovateste;
Iar daca nu-i ramâne alt chip de îndreptat,
Apoi ori întâmplarea, ori dracu-i vinovat.
În India bogata
Un cuvios bramin,
Desi era în fapta
De rele patimi plin,
Eram în hotarâre de fabuli sa ma las,
E grea aceasta cale la muntele Parnas;
Dar unchiul, care strânge nepotului avere,
Ce vrea de la el cere.
Asa un unchi al meu,
Usoara sa-i stea tarna si sufletul ferice,
Prin testamentul sau
Ma leaga ca .....
Bre-che-che-chex! coax! coax!
Caci fara apa am ramas!
Asa striga o broasca, ce de cu primavara
Din valea cea slotoasa, pe deal s-a fost retras,
Si într-o scursura traia ca pe Parnas.
Dar seceta de vara
Scursurile-au zbicit,
Iar broasca mea .....
Am, am instinct de câine:
Sa latru pâna mâine;
Vroi sa raspund menirii de câine credincios.
Cei buni pe lânga mine pot trece-n buna pace,
Iar cei rai sa se teama! Eu am cu ei a face,
La ei dau furios,
Am, am, am drit de câine
Sa-i latru .....
Trîmbit, dobe, larma, chihot,
Fluier, strîgat, rîs si ropot...
Sie sa fie ? Sie sa fie?
Iaca-n tîrg, "minajarie"!
O "comegie" d-a cu fiara
Si-mprejur lumie sî tara.
În caletca, o maimuca
Bas ca omu mînca nuca; .....
As vrea sa fiu ce azi n-am fost
În ziua mea pierduta;
Întelegând al vietii rost,
As vrea sa fiu strajer în post,
si chiar platind al jertfei cost,
Eu sa ramân în lupta.
As vrea sa fiu ce n-am fost ieri
Si nicicând înainte;
Prin .....
Mama nu plîngea între noi
își lua caldarea și se ducea la fîntîna.
Aplecata peste vîrtej
în lumina puțina a serii
scotea supusa
din gura izvoarelor
caldarea cu apa
și lacrima ei.
Un câine, de pe neam dulau,
Prielnic, credincios catre stapânul sau,
Odata au vazut
Pe vechiul cunoscut,
Juju, catel tarcat,
Ce din ograda an în curte s-au luat
Si carele acum la o fereastra-n casa,
Sezând pe un covor de cele mai frumoase, .....
Scopul acestui portal este de a oferi gratuit cititorilor literatura stiintifica de calitate.
Materiale libere de circulatie: carti, articole, studii de specialitate sunt oferite de catre cadrele didactice din invatamantul superior si preuniveristar, cercetatorii atestati.